bifează dacă ai învățat

Subiect I - Varianta 20

Subiect I - Varianta 20



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara
Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea
Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.
4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Cunună = coroană;
Gravă = solemnă, sobră
2. Virgulele utilizate în construcţia „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”, delimitează sintagma în vocativ de restul enunţului.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “inima”:
• “Din toată inima”;
• “A pune la inima”.
4. Două enunţuri care ilustrează omonimia cuvântului “unde”:
Undele apei sunt limpezi.
Unde pleci în vacanţă ?
5. Două structuri fragmente de vers care conţin imagini vizuale:
“Ţi-am împletit suprema cunună”;
“Seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe”.
6. Explicarea unei figure de stil din strofa a doua a poeziei:
Prin intermediul personificării „slăvită Soră" sau „încumetarea ta şovăie" se atribuie însuşiri umane elementelor naturii; fiecare cuvânt amplifică imaginea măreţiei tabloului etc.
7. Titlul poeziei este alcătuit dintr-un verb la timpul perfect compus: ”Ti-am împletit”. Acesta surprinde măreţia naturii, omagiată prin sintagma „Ţi-am împletit...", evident, o supremă cunună de tristeţe", iar punctele de suspensie marchează grafic o pauză în vorbire, având ca scop reflexia receptorului; imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate .
8. Două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat:
Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv, deoarece este o confesiune a eului liric în ipostaza îndrăgostitului. Apar mărci ale eului liric, cum sunt formele verbale de persoana I ”am împletit”, dar şi formele verbale şi pronominale de persoana a doua: ”să te cununi”.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În poezie apar figuri de stil precum: epitete ”suprema”, „de tristeţe”, metafore ”Acordul –Pur”, comparaţia „limpede ca marea” etc.


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara
Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea
Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse


Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.
4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Cunună = coroană;
Gravă = solemnă, sobră
2. Virgulele utilizate în construcţia „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”, delimitează sintagma în vocativ de restul enunţului.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “inima”:
• “Din toată inima”;
• “A pune la inima”.
4. Două enunţuri care ilustrează omonimia cuvântului “unde”:
Undele apei sunt limpezi.
Unde pleci în vacanţă ?
5. Două structuri fragmente de vers care conţin imagini vizuale:
“Ţi-am împletit suprema cunună”;
“Seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe”.
6. Explicarea unei figure de stil din strofa a doua a poeziei:
Prin intermediul personificării „slăvită Soră" sau „încumetarea ta şovăie" se atribuie însuşiri umane elementelor naturii; fiecare cuvânt amplifică imaginea măreţiei tabloului etc.
7. Titlul poeziei este alcătuit dintr-un verb la timpul perfect compus: ”Ti-am împletit”. Acesta surprinde măreţia naturii, omagiată prin sintagma „Ţi-am împletit...", evident, o supremă cunună de tristeţe", iar punctele de suspensie marchează grafic o pauză în vorbire, având ca scop reflexia receptorului; imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate .
8. Două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat:
Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv, deoarece este o confesiune a eului liric în ipostaza îndrăgostitului. Apar mărci ale eului liric, cum sunt formele verbale de persoana I ”am împletit”, dar şi formele verbale şi pronominale de persoana a doua: ”să te cununi”.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În poezie apar figuri de stil precum: epitete ”suprema”, „de tristeţe”, metafore ”Acordul –Pur”, comparaţia „limpede ca marea” etc.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 20

Subiect I - Varianta 20



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara
Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea
Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.
4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Cunună = coroană;
Gravă = solemnă, sobră
2. Virgulele utilizate în construcţia „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”, delimitează sintagma în vocativ de restul enunţului.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “inima”:
• “Din toată inima”;
• “A pune la inima”.
4. Două enunţuri care ilustrează omonimia cuvântului “unde”:
Undele apei sunt limpezi.
Unde pleci în vacanţă ?
5. Două structuri fragmente de vers care conţin imagini vizuale:
“Ţi-am împletit suprema cunună”;
“Seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe”.
6. Explicarea unei figure de stil din strofa a doua a poeziei:
Prin intermediul personificării „slăvită Soră" sau „încumetarea ta şovăie" se atribuie însuşiri umane elementelor naturii; fiecare cuvânt amplifică imaginea măreţiei tabloului etc.
7. Titlul poeziei este alcătuit dintr-un verb la timpul perfect compus: ”Ti-am împletit”. Acesta surprinde măreţia naturii, omagiată prin sintagma „Ţi-am împletit...", evident, o supremă cunună de tristeţe", iar punctele de suspensie marchează grafic o pauză în vorbire, având ca scop reflexia receptorului; imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate .
8. Două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat:
Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv, deoarece este o confesiune a eului liric în ipostaza îndrăgostitului. Apar mărci ale eului liric, cum sunt formele verbale de persoana I ”am împletit”, dar şi formele verbale şi pronominale de persoana a doua: ”să te cununi”.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În poezie apar figuri de stil precum: epitete ”suprema”, „de tristeţe”, metafore ”Acordul –Pur”, comparaţia „limpede ca marea” etc.


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara
Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea
Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse


Cerințe:

Informare

Pentru BAC 2013 subiectul al doilea constă în realizarea unui text argumentativ , noutatea față de anii trecuți fiind aceea că nu se mai exemplifică tema printr-un citat, ci se vrea formularea unui punct de vedere propriu despre o temă precizată în cerință.

Model subiect II 2013

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.




Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Cunună = coroană;
Gravă = solemnă, sobră
2. Virgulele utilizate în construcţia „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”, delimitează sintagma în vocativ de restul enunţului.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “inima”:
• “Din toată inima”;
• “A pune la inima”.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 20



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara
Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea
Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse


Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.




Rezolvare:

Subiect I - Varianta 20



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,
Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara
Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea
Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.
4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Cunună = coroană;
Gravă = solemnă, sobră
2. Virgulele utilizate în construcţia „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”, delimitează sintagma în vocativ de restul enunţului.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “inima”:
• “Din toată inima”;
• “A pune la inima”.
4. Două enunţuri care ilustrează omonimia cuvântului “unde”:
Undele apei sunt limpezi.
Unde pleci în vacanţă ?
5. Două structuri fragmente de vers care conţin imagini vizuale:
“Ţi-am împletit suprema cunună”;
“Seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe”.
6. Explicarea unei figure de stil din strofa a doua a poeziei:
Prin intermediul personificării „slăvită Soră" sau „încumetarea ta şovăie" se atribuie însuşiri umane elementelor naturii; fiecare cuvânt amplifică imaginea măreţiei tabloului etc.
7. Titlul poeziei este alcătuit dintr-un verb la timpul perfect compus: ”Ti-am împletit”. Acesta surprinde măreţia naturii, omagiată prin sintagma „Ţi-am împletit...", evident, o supremă cunună de tristeţe", iar punctele de suspensie marchează grafic o pauză în vorbire, având ca scop reflexia receptorului; imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate .
8. Două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat:
Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv, deoarece este o confesiune a eului liric în ipostaza îndrăgostitului. Apar mărci ale eului liric, cum sunt formele verbale de persoana I ”am împletit”, dar şi formele verbale şi pronominale de persoana a doua: ”să te cununi”.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În poezie apar figuri de stil precum: epitete ”suprema”, „de tristeţe”, metafore ”Acordul –Pur”, comparaţia „limpede ca marea” etc.

No items found.


Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



comments powered by Disqus