bifează dacă ai învățat

Subiect I - Varianta 17

Subiect I - Varianta 17



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.
4. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă, respectiv, o imagine vizuală.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză, în textul poeziei citate.
7. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism, prin prezentarea a două trăsături existente în text.





Rezolvare:

1. Două cuvinte care aparțin câmpului semantic al “toamnei”:
”frunza”, “galbenă”, “pică”.
2. Cratima contribuie la evitarea hiatului și la respectarea măsurii versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”frunză”:
“A tăia frunză la caini”;
“Câtă frunză, câtă iarbă”.
4. O structura / un fragment de vers care conține o imagine auditivă, respectiv o imagine vizuală:
”Adio, pică frunza”- imagine vizuală;
“Chemam în aiurare”- imagine auditivă.
5. Două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiaza prezența eului liric:
“mă” - pronume personal de persoana I, sg;
“chemam “- verb, persoana I, sg.
6. Punctele de suspensie și liniile de pauza sacadează discursul. Acesta este lipsit de cursivitate deoarece transmite o stare de anxietate a eului liric.
7. În strofa a doua se realizează o corespondență între frunza care pică și iubita care s-a pierdut în zare. Îndrăgostitul este prada disperării, idee sugerată prin intermediul imaginii auditive: ”chemam în aiurare “. Imaginile vizuale configurează un univers devastat de toamna, anotimp al golului, al depresiei dar și al morții. Catrenul creează ambiguitate deoarece nu este sugerată vreo legatură între dispariția iubitei și “golul toamnei “. Măsura versurilor este de 7 silabe și rima semi-încrucișată (rimează versurile 2 cu 4).
8. Deși intitulată “Pastel”, poezia bacoviană, se constituie mai degrabă într-o descriere a trăirilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante care pustiește natura.
9. Poezia se încadrează în simbolism prin prezența următoarelor caracteristici:
• Tematica (pierderea iubirii);
• Utilizarea simbolului;
• Repetarea unor cuvinte sau sintagme.


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)


Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.
4. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă, respectiv, o imagine vizuală.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză, în textul poeziei citate.
7. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism, prin prezentarea a două trăsături existente în text.





Rezolvare:

1. Două cuvinte care aparțin câmpului semantic al “toamnei”:
”frunza”, “galbenă”, “pică”.
2. Cratima contribuie la evitarea hiatului și la respectarea măsurii versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”frunză”:
“A tăia frunză la caini”;
“Câtă frunză, câtă iarbă”.
4. O structura / un fragment de vers care conține o imagine auditivă, respectiv o imagine vizuală:
”Adio, pică frunza”- imagine vizuală;
“Chemam în aiurare”- imagine auditivă.
5. Două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiaza prezența eului liric:
“mă” - pronume personal de persoana I, sg;
“chemam “- verb, persoana I, sg.
6. Punctele de suspensie și liniile de pauza sacadează discursul. Acesta este lipsit de cursivitate deoarece transmite o stare de anxietate a eului liric.
7. În strofa a doua se realizează o corespondență între frunza care pică și iubita care s-a pierdut în zare. Îndrăgostitul este prada disperării, idee sugerată prin intermediul imaginii auditive: ”chemam în aiurare “. Imaginile vizuale configurează un univers devastat de toamna, anotimp al golului, al depresiei dar și al morții. Catrenul creează ambiguitate deoarece nu este sugerată vreo legatură între dispariția iubitei și “golul toamnei “. Măsura versurilor este de 7 silabe și rima semi-încrucișată (rimează versurile 2 cu 4).
8. Deși intitulată “Pastel”, poezia bacoviană, se constituie mai degrabă într-o descriere a trăirilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante care pustiește natura.
9. Poezia se încadrează în simbolism prin prezența următoarelor caracteristici:
• Tematica (pierderea iubirii);
• Utilizarea simbolului;
• Repetarea unor cuvinte sau sintagme.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 17

Subiect I - Varianta 17



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.
4. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă, respectiv, o imagine vizuală.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză, în textul poeziei citate.
7. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism, prin prezentarea a două trăsături existente în text.





Rezolvare:

1. Două cuvinte care aparțin câmpului semantic al “toamnei”:
”frunza”, “galbenă”, “pică”.
2. Cratima contribuie la evitarea hiatului și la respectarea măsurii versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”frunză”:
“A tăia frunză la caini”;
“Câtă frunză, câtă iarbă”.
4. O structura / un fragment de vers care conține o imagine auditivă, respectiv o imagine vizuală:
”Adio, pică frunza”- imagine vizuală;
“Chemam în aiurare”- imagine auditivă.
5. Două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiaza prezența eului liric:
“mă” - pronume personal de persoana I, sg;
“chemam “- verb, persoana I, sg.
6. Punctele de suspensie și liniile de pauza sacadează discursul. Acesta este lipsit de cursivitate deoarece transmite o stare de anxietate a eului liric.
7. În strofa a doua se realizează o corespondență între frunza care pică și iubita care s-a pierdut în zare. Îndrăgostitul este prada disperării, idee sugerată prin intermediul imaginii auditive: ”chemam în aiurare “. Imaginile vizuale configurează un univers devastat de toamna, anotimp al golului, al depresiei dar și al morții. Catrenul creează ambiguitate deoarece nu este sugerată vreo legatură între dispariția iubitei și “golul toamnei “. Măsura versurilor este de 7 silabe și rima semi-încrucișată (rimează versurile 2 cu 4).
8. Deși intitulată “Pastel”, poezia bacoviană, se constituie mai degrabă într-o descriere a trăirilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante care pustiește natura.
9. Poezia se încadrează în simbolism prin prezența următoarelor caracteristici:
• Tematica (pierderea iubirii);
• Utilizarea simbolului;
• Repetarea unor cuvinte sau sintagme.


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)


Cerințe:

Informare

Pentru BAC 2013 subiectul al doilea constă în realizarea unui text argumentativ , noutatea față de anii trecuți fiind aceea că nu se mai exemplifică tema printr-un citat, ci se vrea formularea unui punct de vedere propriu despre o temă precizată în cerință.

Model subiect II 2013

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.




Rezolvare:

1. Două cuvinte care aparțin câmpului semantic al “toamnei”:
”frunza”, “galbenă”, “pică”.
2. Cratima contribuie la evitarea hiatului și la respectarea măsurii versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”frunză”:
“A tăia frunză la caini”;
“Câtă frunză, câtă iarbă”.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 17



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)


Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.




Rezolvare:

Subiect I - Varianta 17



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

– Adio, pică frunza
Şi-i galbenă ca tine, –
Rămâi, şi nu mai plânge,
Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...

– Mai stai de mă alintă
Cu mâna ta cea mică,
Şi spune-mi de ce-i toamnă
Şi frunza de ce pică...

(George Bacovia, Pastel)

Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.
2. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.
4. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă, respectiv, o imagine vizuală.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză, în textul poeziei citate.
7. Comentează, în 6 – 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
8. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism, prin prezentarea a două trăsături existente în text.





Rezolvare:

1. Două cuvinte care aparțin câmpului semantic al “toamnei”:
”frunza”, “galbenă”, “pică”.
2. Cratima contribuie la evitarea hiatului și la respectarea măsurii versului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul ”frunză”:
“A tăia frunză la caini”;
“Câtă frunză, câtă iarbă”.
4. O structura / un fragment de vers care conține o imagine auditivă, respectiv o imagine vizuală:
”Adio, pică frunza”- imagine vizuală;
“Chemam în aiurare”- imagine auditivă.
5. Două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiaza prezența eului liric:
“mă” - pronume personal de persoana I, sg;
“chemam “- verb, persoana I, sg.
6. Punctele de suspensie și liniile de pauza sacadează discursul. Acesta este lipsit de cursivitate deoarece transmite o stare de anxietate a eului liric.
7. În strofa a doua se realizează o corespondență între frunza care pică și iubita care s-a pierdut în zare. Îndrăgostitul este prada disperării, idee sugerată prin intermediul imaginii auditive: ”chemam în aiurare “. Imaginile vizuale configurează un univers devastat de toamna, anotimp al golului, al depresiei dar și al morții. Catrenul creează ambiguitate deoarece nu este sugerată vreo legatură între dispariția iubitei și “golul toamnei “. Măsura versurilor este de 7 silabe și rima semi-încrucișată (rimează versurile 2 cu 4).
8. Deși intitulată “Pastel”, poezia bacoviană, se constituie mai degrabă într-o descriere a trăirilor poetului (un decor interior) pe fundalul unei toamne agonizante care pustiește natura.
9. Poezia se încadrează în simbolism prin prezența următoarelor caracteristici:
• Tematica (pierderea iubirii);
• Utilizarea simbolului;
• Repetarea unor cuvinte sau sintagme.

No items found.


Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



comments powered by Disqus