bifează dacă ai învățat

Subiect I - Varianta 14

Subiect I - Varianta 14



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire

Cerințe:

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.
4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic.





Rezolvare:

1. Două enunțuri care ilustrează polisemia cuvântului vatră:
• Soldatul a fost lăsat la vatră.
• Focul arde în vatră .
2. Linia de pauză desparte construcția incidentă de restul enunțului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul “gând”:
A-și pune ceva în gând, a avea de gând, gând la gând.
4. Două cuvinte / structuri care aparțin câmpului semantic al “iernii “:
“ ninge” ; “zarea grea de plumb”
5. Două mărci lexico-gramaticale ale eului liric în textul dat:
Pronume de persoana I, formă neaccentuată: ”mi”
Adjectivul pronominal posesiv: ”meu”.
6. Două teme / motive literare prezente în poezie:
- tema naturii, tema singurătății.
7. Semnificația a două figuri de stil extrase din text:
"Plumb de iarna “este o metaforă a apăsării, a stării de tulburare pe care o trăiește poetul. Epitetul cromatic “gri” asociat verbului “a ninge “alterează culoarea zăpezii. Acest epitet este sugestiv pentru stările interioare ale eului liric.
8. Poetul realizează o corespondență între planul exterior al naturii și cel interior, folosindu-se de o comparație: ”ca și zarea, gândul meu se înnegri...” Epitetele „de plumb ”și „gri ’’conturează un univers apăsător care amplifică sentimentul de singurătate. Culoarea, de obicei albă a zăpezii capătă nuanțe întunecate. Strofa are o structură asemănătoare cu prima, ceea ce ne îndreptățește să evidențiem caracterul simetric al poeziei.
9. Titlul poeziei "Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie, sugerând o stare generală de apăsare, de tristeţe, de monotonie; această stare este dată de sensurile cuvântului, de culoarea pe care o reprezintă. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în "Plumb", dar şi în toată lirica bacoviană


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire


Cerințe:

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.
4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic.





Rezolvare:

1. Două enunțuri care ilustrează polisemia cuvântului vatră:
• Soldatul a fost lăsat la vatră.
• Focul arde în vatră .
2. Linia de pauză desparte construcția incidentă de restul enunțului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul “gând”:
A-și pune ceva în gând, a avea de gând, gând la gând.
4. Două cuvinte / structuri care aparțin câmpului semantic al “iernii “:
“ ninge” ; “zarea grea de plumb”
5. Două mărci lexico-gramaticale ale eului liric în textul dat:
Pronume de persoana I, formă neaccentuată: ”mi”
Adjectivul pronominal posesiv: ”meu”.
6. Două teme / motive literare prezente în poezie:
- tema naturii, tema singurătății.
7. Semnificația a două figuri de stil extrase din text:
"Plumb de iarna “este o metaforă a apăsării, a stării de tulburare pe care o trăiește poetul. Epitetul cromatic “gri” asociat verbului “a ninge “alterează culoarea zăpezii. Acest epitet este sugestiv pentru stările interioare ale eului liric.
8. Poetul realizează o corespondență între planul exterior al naturii și cel interior, folosindu-se de o comparație: ”ca și zarea, gândul meu se înnegri...” Epitetele „de plumb ”și „gri ’’conturează un univers apăsător care amplifică sentimentul de singurătate. Culoarea, de obicei albă a zăpezii capătă nuanțe întunecate. Strofa are o structură asemănătoare cu prima, ceea ce ne îndreptățește să evidențiem caracterul simetric al poeziei.
9. Titlul poeziei "Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie, sugerând o stare generală de apăsare, de tristeţe, de monotonie; această stare este dată de sensurile cuvântului, de culoarea pe care o reprezintă. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în "Plumb", dar şi în toată lirica bacoviană .



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 14

Subiect I - Varianta 14



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire

Cerințe:

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.
4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic.





Rezolvare:

1. Două enunțuri care ilustrează polisemia cuvântului vatră:
• Soldatul a fost lăsat la vatră.
• Focul arde în vatră .
2. Linia de pauză desparte construcția incidentă de restul enunțului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul “gând”:
A-și pune ceva în gând, a avea de gând, gând la gând.
4. Două cuvinte / structuri care aparțin câmpului semantic al “iernii “:
“ ninge” ; “zarea grea de plumb”
5. Două mărci lexico-gramaticale ale eului liric în textul dat:
Pronume de persoana I, formă neaccentuată: ”mi”
Adjectivul pronominal posesiv: ”meu”.
6. Două teme / motive literare prezente în poezie:
- tema naturii, tema singurătății.
7. Semnificația a două figuri de stil extrase din text:
"Plumb de iarna “este o metaforă a apăsării, a stării de tulburare pe care o trăiește poetul. Epitetul cromatic “gri” asociat verbului “a ninge “alterează culoarea zăpezii. Acest epitet este sugestiv pentru stările interioare ale eului liric.
8. Poetul realizează o corespondență între planul exterior al naturii și cel interior, folosindu-se de o comparație: ”ca și zarea, gândul meu se înnegri...” Epitetele „de plumb ”și „gri ’’conturează un univers apăsător care amplifică sentimentul de singurătate. Culoarea, de obicei albă a zăpezii capătă nuanțe întunecate. Strofa are o structură asemănătoare cu prima, ceea ce ne îndreptățește să evidențiem caracterul simetric al poeziei.
9. Titlul poeziei "Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie, sugerând o stare generală de apăsare, de tristeţe, de monotonie; această stare este dată de sensurile cuvântului, de culoarea pe care o reprezintă. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în "Plumb", dar şi în toată lirica bacoviană


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire


Cerințe:

Informare

Pentru BAC 2013 subiectul al doilea constă în realizarea unui text argumentativ , noutatea față de anii trecuți fiind aceea că nu se mai exemplifică tema printr-un citat, ci se vrea formularea unui punct de vedere propriu despre o temă precizată în cerință.

Model subiect II 2013

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.




Rezolvare:

1. Două enunțuri care ilustrează polisemia cuvântului vatră:
• Soldatul a fost lăsat la vatră.
• Focul arde în vatră .
2. Linia de pauză desparte construcția incidentă de restul enunțului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul “gând”:
A-și pune ceva în gând, a avea de gând, gând la gând.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 14



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire


Cerințe:

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.




Rezolvare:

Subiect I - Varianta 14



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
„I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...
Şi de lume tot mai singur, mai barbar,
Trist cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

(George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire

Cerințe:

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.
2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.
4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
9. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poetic.





Rezolvare:

1. Două enunțuri care ilustrează polisemia cuvântului vatră:
• Soldatul a fost lăsat la vatră.
• Focul arde în vatră .
2. Linia de pauză desparte construcția incidentă de restul enunțului.
3. Două expresii / locuțiuni care conțin cuvântul “gând”:
A-și pune ceva în gând, a avea de gând, gând la gând.
4. Două cuvinte / structuri care aparțin câmpului semantic al “iernii “:
“ ninge” ; “zarea grea de plumb”
5. Două mărci lexico-gramaticale ale eului liric în textul dat:
Pronume de persoana I, formă neaccentuată: ”mi”
Adjectivul pronominal posesiv: ”meu”.
6. Două teme / motive literare prezente în poezie:
- tema naturii, tema singurătății.
7. Semnificația a două figuri de stil extrase din text:
"Plumb de iarna “este o metaforă a apăsării, a stării de tulburare pe care o trăiește poetul. Epitetul cromatic “gri” asociat verbului “a ninge “alterează culoarea zăpezii. Acest epitet este sugestiv pentru stările interioare ale eului liric.
8. Poetul realizează o corespondență între planul exterior al naturii și cel interior, folosindu-se de o comparație: ”ca și zarea, gândul meu se înnegri...” Epitetele „de plumb ”și „gri ’’conturează un univers apăsător care amplifică sentimentul de singurătate. Culoarea, de obicei albă a zăpezii capătă nuanțe întunecate. Strofa are o structură asemănătoare cu prima, ceea ce ne îndreptățește să evidențiem caracterul simetric al poeziei.
9. Titlul poeziei "Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie, sugerând o stare generală de apăsare, de tristeţe, de monotonie; această stare este dată de sensurile cuvântului, de culoarea pe care o reprezintă. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în "Plumb", dar şi în toată lirica bacoviană

No items found.


Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



comments powered by Disqus