bifează dacă ai învățat

Subiect I - Varianta 04

Subiect I - Varianta 04



Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:


Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mândre generatii spumegate
Zidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:
De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoara
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...
Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...
Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.


Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Si puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,
Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...]


(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)



Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.
7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus, din partea finală a textului.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii:
iarba, râul, munţii ,stânca, râpa, etc.
2. Rolul punctelor de suspensie din strofa a patra:
Punctele de suspensie din strofa a patra exprimă intensitatea emoţiei în faţa fantomei.
3. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “ceas”:
“a se da de ceasul morţii”, “a merge ceas”, a-I suna cuiva ceasul”.
4. Două teme / motive literare prezente în poezie: natura, istoria.
5. Două imagini artistice diferite:
”Dintr-o pesteră din râpa noaptea iese”, imagine vizuală;
“Glasul ei se-ntinde creşte; generaţii spumegate / (…) în cadenţă îl izbesc”, imagini auditive.
6. Semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua:
Enumeraţia din strofa a doua :”De pe muche, de pe stâncă chipuri negre se cobor” - redă in mod gradat venirea nopţii, urmată de apariţia fantomelor.
7. Verbele din prima strofă sunt la prezent deoarece poetul descrie un colţ din natura în mijlocul căreia se află. În ultima strofă verbele la perfect compus: ”ai fost”,”ai privit”, evocă anii de glorie din istoria românilor, la care Oltul a fost martor.
8. În ultima strofă a poeziei apare invocaţia retorică “Oltule,care ai fost martur vitejiilor trecute” . Râul apare personificat, sugestive în acest sens fiind formele verbale şi pronominale de persoana a doua singular: ”Îţi sunt ţie cunoscute “sau “p-a ta margine ai privit”. Oltul devine interlocutorul poetului. Interogaţia retorică :”Cine oar’poate sa fie omul care te-a îngrozit? ”creează o stare de tensiune pregătind apariţia fantomei încoronate a lui Mircea cel Bătrân.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În textul dat expresivitatea se realizează, la nivel fonetic, prin succesiunea armonioasă a sunetelor în frazarea poetică (eufonie); alături de asonanţă –figură sonoră ce denumeşte repetarea sub accent a unei vocale unice, de pildă “U” în versul ”ale turnurilor umbre peste unde stau culcate “ -, aceasta imprimă un ritm vibrant ce serveşte tonalităţii solemne a unui mesaj de factură patriotică.


Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:


Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mândre generatii spumegate
Zidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:
De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoara
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...
Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...
Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.


Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Si puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,
Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...]


(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)



Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.
7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus, din partea finală a textului.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii:
iarba, râul, munţii ,stânca, râpa, etc.
2. Rolul punctelor de suspensie din strofa a patra:
Punctele de suspensie din strofa a patra exprimă intensitatea emoţiei în faţa fantomei.
3. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “ceas”:
“a se da de ceasul morţii”, “a merge ceas”, a-i suna cuiva ceasul”.
4. Două teme / motive literare prezente în poezie: natura, istoria.
5. Două imagini artistice diferite:
”Dintr-o peșteră din râpa noaptea iese”, imagine vizuală;
“Glasul ei se-ntinde creşte; generaţii spumegate / (…) în cadenţă îl izbesc”, imagini auditive.
6. Semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua:
Enumeraţia din strofa a doua :”De pe muche, de pe stâncă chipuri negre se cobor” - redă in mod gradat venirea nopţii, urmată de apariţia fantomelor.
7. Verbele din prima strofă sunt la prezent deoarece poetul descrie un colţ din natura în mijlocul căreia se află. În ultima strofă verbele la perfect compus: ”ai fost”,”ai privit”, evocă anii de glorie din istoria românilor, la care Oltul a fost martor.
8. În ultima strofă a poeziei apare invocaţia retorică “Oltule,care ai fost martur vitejiilor trecute” . Râul apare personificat, sugestive în acest sens fiind formele verbale şi pronominale de persoana a doua singular: ”Îţi sunt ţie cunoscute “sau “p-a ta margine ai privit”. Oltul devine interlocutorul poetului. Interogaţia retorică :”Cine oar’poate sa fie omul care te-a îngrozit? ”creează o stare de tensiune pregătind apariţia fantomei încoronate a lui Mircea cel Bătrân.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În textul dat expresivitatea se realizează, la nivel fonetic, prin succesiunea armonioasă a sunetelor în frazarea poetică (eufonie); alături de asonanţă –figură sonoră ce denumeşte repetarea sub accent a unei vocale unice, de pildă “U” în versul ”ale turnurilor umbre peste unde stau culcate “ -, aceasta imprimă un ritm vibrant ce serveşte tonalităţii solemne a unui mesaj de factură patriotică.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 04

Subiect I - Varianta 04



Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:


Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mândre generatii spumegate
Zidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:
De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoara
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...
Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...
Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.


Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Si puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,
Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...]


(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)



Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.
7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus, din partea finală a textului.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii:
iarba, râul, munţii ,stânca, râpa, etc.
2. Rolul punctelor de suspensie din strofa a patra:
Punctele de suspensie din strofa a patra exprimă intensitatea emoţiei în faţa fantomei.
3. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “ceas”:
“a se da de ceasul morţii”, “a merge ceas”, a-I suna cuiva ceasul”.
4. Două teme / motive literare prezente în poezie: natura, istoria.
5. Două imagini artistice diferite:
”Dintr-o pesteră din râpa noaptea iese”, imagine vizuală;
“Glasul ei se-ntinde creşte; generaţii spumegate / (…) în cadenţă îl izbesc”, imagini auditive.
6. Semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua:
Enumeraţia din strofa a doua :”De pe muche, de pe stâncă chipuri negre se cobor” - redă in mod gradat venirea nopţii, urmată de apariţia fantomelor.
7. Verbele din prima strofă sunt la prezent deoarece poetul descrie un colţ din natura în mijlocul căreia se află. În ultima strofă verbele la perfect compus: ”ai fost”,”ai privit”, evocă anii de glorie din istoria românilor, la care Oltul a fost martor.
8. În ultima strofă a poeziei apare invocaţia retorică “Oltule,care ai fost martur vitejiilor trecute” . Râul apare personificat, sugestive în acest sens fiind formele verbale şi pronominale de persoana a doua singular: ”Îţi sunt ţie cunoscute “sau “p-a ta margine ai privit”. Oltul devine interlocutorul poetului. Interogaţia retorică :”Cine oar’poate sa fie omul care te-a îngrozit? ”creează o stare de tensiune pregătind apariţia fantomei încoronate a lui Mircea cel Bătrân.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În textul dat expresivitatea se realizează, la nivel fonetic, prin succesiunea armonioasă a sunetelor în frazarea poetică (eufonie); alături de asonanţă –figură sonoră ce denumeşte repetarea sub accent a unei vocale unice, de pildă “U” în versul ”ale turnurilor umbre peste unde stau culcate “ -, aceasta imprimă un ritm vibrant ce serveşte tonalităţii solemne a unui mesaj de factură patriotică.


Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:


Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mândre generatii spumegate
Zidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:
De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoara
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...
Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...
Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.


Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Si puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,
Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...]


(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)



Cerințe:

Informare

Pentru BAC 2013 subiectul al doilea constă în realizarea unui text argumentativ , noutatea față de anii trecuți fiind aceea că nu se mai exemplifică tema printr-un citat, ci se vrea formularea unui punct de vedere propriu despre o temă precizată în cerință.

Model subiect II 2013

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.




Rezolvare:

1. Cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii:
iarba, râul, munţii ,stânca, râpa, etc.
2. Rolul punctelor de suspensie din strofa a patra:
Punctele de suspensie din strofa a patra exprimă intensitatea emoţiei în faţa fantomei.
3. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “ceas”:
“a se da de ceasul morţii”, “a merge ceas”, a-i suna cuiva ceasul”.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 04



Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:


Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mândre generatii spumegate
Zidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:
De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoara
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...
Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...
Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.


Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Si puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,
Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...]


(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)



Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.




Rezolvare:

Subiect I - Varianta 04



Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:


Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate;
Catre tarmul dimpotriva se întind, se prelungesc,
S-ale valurilor mândre generatii spumegate
Zidul vechi al manastirei în cadenta îl izbesc.

Dintr-o pestera, din râpa, noaptea iese, ma-mpresoara:
De pe muche, de pe stânca, chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se misca... pântre iarba se strecoara
O suflare, care trece ca prin vine un fior.

Este ceasul nalucirei: un mormânt se desvaleste,
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... în preajma ei priveste...
Râul înapoi se trage... muntii vârful îsi clatesc.

Ascultati...! marea fantoma face semn... da o porunca...
Ostiri, taberi fara numar împrejuru-i înviez...
Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stânca-n stânca,
Transilvania-l aude, ungurii se înarmez.


Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute
Si puternici legioane p-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite îti sunt tie cunoscute,
Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...]


(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)



Cerințe:

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.
7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus, din partea finală a textului.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.





Rezolvare:

1. Cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii:
iarba, râul, munţii ,stânca, râpa, etc.
2. Rolul punctelor de suspensie din strofa a patra:
Punctele de suspensie din strofa a patra exprimă intensitatea emoţiei în faţa fantomei.
3. Expresii / locuţiuni care conţin cuvântul “ceas”:
“a se da de ceasul morţii”, “a merge ceas”, a-I suna cuiva ceasul”.
4. Două teme / motive literare prezente în poezie: natura, istoria.
5. Două imagini artistice diferite:
”Dintr-o pesteră din râpa noaptea iese”, imagine vizuală;
“Glasul ei se-ntinde creşte; generaţii spumegate / (…) în cadenţă îl izbesc”, imagini auditive.
6. Semnificaţia unei figuri de stil din strofa a doua:
Enumeraţia din strofa a doua :”De pe muche, de pe stâncă chipuri negre se cobor” - redă in mod gradat venirea nopţii, urmată de apariţia fantomelor.
7. Verbele din prima strofă sunt la prezent deoarece poetul descrie un colţ din natura în mijlocul căreia se află. În ultima strofă verbele la perfect compus: ”ai fost”,”ai privit”, evocă anii de glorie din istoria românilor, la care Oltul a fost martor.
8. În ultima strofă a poeziei apare invocaţia retorică “Oltule,care ai fost martur vitejiilor trecute” . Râul apare personificat, sugestive în acest sens fiind formele verbale şi pronominale de persoana a doua singular: ”Îţi sunt ţie cunoscute “sau “p-a ta margine ai privit”. Oltul devine interlocutorul poetului. Interogaţia retorică :”Cine oar’poate sa fie omul care te-a îngrozit? ”creează o stare de tensiune pregătind apariţia fantomei încoronate a lui Mircea cel Bătrân.
9. Una dintre caracteristicile limbajului poetic este expresivitatea. În textul dat expresivitatea se realizează, la nivel fonetic, prin succesiunea armonioasă a sunetelor în frazarea poetică (eufonie); alături de asonanţă –figură sonoră ce denumeşte repetarea sub accent a unei vocale unice, de pildă “U” în versul ”ale turnurilor umbre peste unde stau culcate “ -, aceasta imprimă un ritm vibrant ce serveşte tonalităţii solemne a unui mesaj de factură patriotică.

No items found.


Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



comments powered by Disqus