bifează dacă ai învățat

Subiect I - Varianta 02

Subiect I - Varianta 02



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală.
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Mister = taină , secret ;
Parfum = aromă, iz
2. Precizarea rolului cratimei în structura: ”stele-n cer”
Cratima are rolul de a marca lipsa vocalei “I” şi rostirea într-o singură silabă a două părţi de vorbire din două cuvinte diferite. De asemenea, la nivel prozodic, rolul ei este de a menţine ritmul şi măsura poeziei.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin verbul “a călca”:
“a călca strâmb”, “a călca pe urmele cuiva”, “a călca în picioare”, etc.
4. Două cuvinte din text a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2:
orizonul - orizontul;
fosforează - luminează
5. Transcrierea unui vers sau fragment de vers în care apare o imagine vizuală:
“Unda luminoasă”, “punte argintie”, “Baie azurie” etc.
6. În strofa a doua apare epitetul personificator ”bătrân” prin care se sugerează vechimea vulcanului Etna. Aceeaşi idee este exprimată şi de compararea vulcanului cu un “sehastru ce cunoaşte al globului mister”.
7. Fiind un text poetic descriptiv, un pastel, titlul concentrează în el tabloul, prezentând traseul vaporului pe mare şi localizându-l. De asemenea încă din titlu se promite descrirea unui loc exotic, fascinant.
8. Ultima strofă a poeziei “Pe coastele Calabrei “ de Vasile Alecsandri prezintă imaginea Siciliei înconjurată de valurile mării. Cromatica tabloului este sugerată de epitetul “azurie”şi de personificarea “Dorm valurile mării sub atmosfera caldă”. Imaginile vizuale se împletesc cu o imagine olfactivă: ”Aspiră-al Syracusei parfum oriental.” Tabloul prezentat transmite o stare de linişte, de echilibru. Prezenţa călătorului în mijlocul acestui tablou întăreşte această impresie. Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este de 14 silabe.
9. În text apare descrierea deoarece predomină imaginile vizuale: ”În unda luminoasă ce noaptea fosforează”, “în dreapta pe întuneric se-nalţă -un negru munte”; o altă particularitate este frecvenţa substantivelor: ”sehastru”, “Vulcan” dar şi a adjectivelor: “sălbatică”, “stâncie”


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei


Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală.
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Mister = taină , secret ;
Parfum = aromă, iz
2. Precizarea rolului cratimei în structura: ”stele-n cer”
Cratima are rolul de a marca lipsa vocalei “I” şi rostirea într-o singură silabă a două părţi de vorbire din două cuvinte diferite. De asemenea, la nivel prozodic, rolul ei este de a menţine ritmul şi măsura poeziei.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin verbul “a călca”:
“a călca strâmb”, “a călca pe urmele cuiva”, “a călca în picioare”, etc.
4. Două cuvinte din text a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2:
orizonul - orizontul;
fosforează - luminează
5. Transcrierea unui vers sau fragment de vers în care apare o imagine vizuală:
“Unda luminoasă”, “punte argintie”, “Baie azurie” etc.
6. În strofa a doua apare epitetul personificator ”bătrân” prin care se sugerează vechimea vulcanului Etna. Aceeaşi idee este exprimată şi de compararea vulcanului cu un “sehastru ce cunoaşte al globului mister”.
7. Fiind un text poetic descriptiv, un pastel, titlul concentrează în el tabloul, prezentând traseul vaporului pe mare şi localizându-l. De asemenea încă din titlu se promite descrirea unui loc exotic, fascinant.
8. Ultima strofă a poeziei “Pe coastele Calabrei “ de Vasile Alecsandri prezintă imaginea Siciliei înconjurată de valurile mării. Cromatica tabloului este sugerată de epitetul “azurie”şi de personificarea “Dorm valurile mării sub atmosfera caldă”. Imaginile vizuale se împletesc cu o imagine olfactivă: ”Aspiră-al Syracusei parfum oriental.” Tabloul prezentat transmite o stare de linişte, de echilibru. Prezenţa călătorului în mijlocul acestui tablou întăreşte această impresie. Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este de 14 silabe.
9. În text apare descrierea deoarece predomină imaginile vizuale: ”În unda luminoasă ce noaptea fosforează”, “în dreapta pe întuneric se-nalţă -un negru munte”; o altă particularitate este frecvenţa substantivelor: ”sehastru”, “Vulcan” dar şi a adjectivelor: “sălbatică”, “stâncie” etc.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 02

Subiect I - Varianta 02



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală.
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Mister = taină , secret ;
Parfum = aromă, iz
2. Precizarea rolului cratimei în structura: ”stele-n cer”
Cratima are rolul de a marca lipsa vocalei “I” şi rostirea într-o singură silabă a două părţi de vorbire din două cuvinte diferite. De asemenea, la nivel prozodic, rolul ei este de a menţine ritmul şi măsura poeziei.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin verbul “a călca”:
“a călca strâmb”, “a călca pe urmele cuiva”, “a călca în picioare”, etc.
4. Două cuvinte din text a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2:
orizonul - orizontul;
fosforează - luminează
5. Transcrierea unui vers sau fragment de vers în care apare o imagine vizuală:
“Unda luminoasă”, “punte argintie”, “Baie azurie” etc.
6. În strofa a doua apare epitetul personificator ”bătrân” prin care se sugerează vechimea vulcanului Etna. Aceeaşi idee este exprimată şi de compararea vulcanului cu un “sehastru ce cunoaşte al globului mister”.
7. Fiind un text poetic descriptiv, un pastel, titlul concentrează în el tabloul, prezentând traseul vaporului pe mare şi localizându-l. De asemenea încă din titlu se promite descrirea unui loc exotic, fascinant.
8. Ultima strofă a poeziei “Pe coastele Calabrei “ de Vasile Alecsandri prezintă imaginea Siciliei înconjurată de valurile mării. Cromatica tabloului este sugerată de epitetul “azurie”şi de personificarea “Dorm valurile mării sub atmosfera caldă”. Imaginile vizuale se împletesc cu o imagine olfactivă: ”Aspiră-al Syracusei parfum oriental.” Tabloul prezentat transmite o stare de linişte, de echilibru. Prezenţa călătorului în mijlocul acestui tablou întăreşte această impresie. Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este de 14 silabe.
9. În text apare descrierea deoarece predomină imaginile vizuale: ”În unda luminoasă ce noaptea fosforează”, “în dreapta pe întuneric se-nalţă -un negru munte”; o altă particularitate este frecvenţa substantivelor: ”sehastru”, “Vulcan” dar şi a adjectivelor: “sălbatică”, “stâncie”


Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei


Cerințe:

Informare

Pentru BAC 2013 subiectul al doilea constă în realizarea unui text argumentativ , noutatea față de anii trecuți fiind aceea că nu se mai exemplifică tema printr-un citat, ci se vrea formularea unui punct de vedere propriu despre o temă precizată în cerință.

Model subiect II 2013

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.




Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Mister = taină , secret ;
Parfum = aromă, iz
2. Precizarea rolului cratimei în structura: ”stele-n cer”
Cratima are rolul de a marca lipsa vocalei “I” şi rostirea într-o singură silabă a două părţi de vorbire din două cuvinte diferite. De asemenea, la nivel prozodic, rolul ei este de a menţine ritmul şi măsura poeziei.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin verbul “a călca”:
“a călca strâmb”, “a călca pe urmele cuiva”, “a călca în picioare”, etc.



Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



Subiect I - Varianta 02



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei


Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.




Rezolvare:

Subiect I - Varianta 02



Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:


Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează
În unda luminoasă ce noaptea fosforează*;
El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin,
Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin.

În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte,
Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte;
Sehastru ce cunoaşte al globului mister,
El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer.

În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie.
Din zare se întinde o punte argintie
Pe care se îndreaptă vaporul legănat,
Ce calcă orizonul cu stele semănat.

Dorm valurile mării sub atmosfera caldă.
În baie azurie Sicilia se scaldă;
Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal,
Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

* Calabria – regiune a Italiei meridionale
* fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă
* Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apă şi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere
* Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei

Cerințe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum.
2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca.
4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală.
5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice.
9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.





Rezolvare:

1. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor:
Mister = taină , secret ;
Parfum = aromă, iz
2. Precizarea rolului cratimei în structura: ”stele-n cer”
Cratima are rolul de a marca lipsa vocalei “I” şi rostirea într-o singură silabă a două părţi de vorbire din două cuvinte diferite. De asemenea, la nivel prozodic, rolul ei este de a menţine ritmul şi măsura poeziei.
3. Două expresii / locuţiuni care conţin verbul “a călca”:
“a călca strâmb”, “a călca pe urmele cuiva”, “a călca în picioare”, etc.
4. Două cuvinte din text a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2:
orizonul - orizontul;
fosforează - luminează
5. Transcrierea unui vers sau fragment de vers în care apare o imagine vizuală:
“Unda luminoasă”, “punte argintie”, “Baie azurie” etc.
6. În strofa a doua apare epitetul personificator ”bătrân” prin care se sugerează vechimea vulcanului Etna. Aceeaşi idee este exprimată şi de compararea vulcanului cu un “sehastru ce cunoaşte al globului mister”.
7. Fiind un text poetic descriptiv, un pastel, titlul concentrează în el tabloul, prezentând traseul vaporului pe mare şi localizându-l. De asemenea încă din titlu se promite descrirea unui loc exotic, fascinant.
8. Ultima strofă a poeziei “Pe coastele Calabrei “ de Vasile Alecsandri prezintă imaginea Siciliei înconjurată de valurile mării. Cromatica tabloului este sugerată de epitetul “azurie”şi de personificarea “Dorm valurile mării sub atmosfera caldă”. Imaginile vizuale se împletesc cu o imagine olfactivă: ”Aspiră-al Syracusei parfum oriental.” Tabloul prezentat transmite o stare de linişte, de echilibru. Prezenţa călătorului în mijlocul acestui tablou întăreşte această impresie. Versurile au rimă împerecheată, iar măsura este de 14 silabe.
9. În text apare descrierea deoarece predomină imaginile vizuale: ”În unda luminoasă ce noaptea fosforează”, “în dreapta pe întuneric se-nalţă -un negru munte”; o altă particularitate este frecvenţa substantivelor: ”sehastru”, “Vulcan” dar şi a adjectivelor: “sălbatică”, “stâncie”

No items found.


Orice comentariu este de folos pentru îmbunătățirea acestui site.



comments powered by Disqus